De Ovidenie

 

Prima ninsoare

 

Publicitate

 

Mănăstirea Nămăiești

 

Mănăstirea Nămăiești este un schit rupestru, care se află în satul cu același nume, în comuna Valea Mare-Pravăț din județul Argeș.

 Manastirea Namaiesti - o manastire din timpul cand crestinismul se propovaduia in taina

La cativa kilometri nord-vest de Campulung, la o altitudine de aproape 800 de metri, se afla manastirea Namaiesti. Situata intr-o zona de un pitoresc deosebit, o zona cu stravechi urme istorice, manastirea Namaiesti este unul dintre cele trei asezaminte monahale rupestre ce alcatuiesc un triunghi echilateral cu latura de 20 de km, celelalte doua fiind manastirile Cetatuia si Corbii de Piatra.

Intrarea in manastirea Namaiesti se afla in apropierea soselei care strabate satul cu acelasi nume, peste drum Manastirea Namaiesti de casa memoriala George Toparceanu. Drumul ingust urca printre casele in care locuiesc maicile ce duc aici o viata de sine. Treptele se opresc sus la biserica sapata in stanca.

Biserica manastirii este sapata in piatra, in stanca muntelui. Documentele istorice in legatura cu satul Namaiesti si cu manastirea Namaiesti atesteaza anii 1503-1547 in hrisoavele domnitorilor Radu cel Mare si Mircea Ciobanul. Biserica manastirii este considerata monument istoric din secolul al XIV-lea. Date exacte in legatura cu intemeierea manastirii si a bisericii sapata in piatra nu se cunosc. Insa, legendele transmise oral, din mosi stramosi, in satul Namaiesti, pomenesc chiar de numele domnitorului Negru Voda. Tot traditia ne povesteste si despre ctitorul anonim al bisericii: Se zice ca un cioban pastea oile prin partea locului. Ajungand la stanca in care a fost apoi sapata biserica, ciobanul a facut un popas la poalele muntelui, la marginea padurii, pe aceasta piatra mare, ramanand cu oile aici peste noapte. Ciobanului i s-a aratat in vis Maica Domnului care i-a spus: “Scoala-te, sapa sub tine si vei gasi o icoana intr-o bisericuta de piatra. Aici vei face tu biserica in cinstea si slava Intrarii in Biserica a Sfintei Fecioare Maria, izvor de viata si de tamaduire”. Trezindu-se din acest vis ciobanul incepu sa sape cu ravna si dupa trei zile si trei nopti dadu de o bisericuta de piatra, in forma de pestera, cu icoane si odoare bisericesti. Legenda spune ca icoana visata de cioban este chiar aceea care se afla in biserica noastra, in partea stanga si despre care se spune ca este Icoana cu Maica Domnului la Manastirea Namaiesti facatoare de minuni. Aceasta icoana o reprezinta pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus in brate. Pictura a fost deteriorata de vreme. Este considerata ca una dintre cele mai vechi icoane nu numai din tara ci si din intreaga crestinatate. Se presupune ca a fost zugravita de catre Sfantul Apostol si Evanghelist Luca. Se mai presupune ca biserica din grota, sapata in piatra, in stanca muntelui, unde a fost descoperita aceasta antica icoana, dateaza din timpul cand crestinismul se propovaduia in taina, in grote, din cauza persecutiilor, poate chiar din epoca primilor daci crestinati.

Biserica are hramul “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” si “Izvorul Tamaduirii”. Se spune ca pe aceste locuri icoana a fost adusa de Sfantul Apostol Andrei, care a propovaduit in Dobrogea si a plecat apoi spre Dacia Superioara, oprindu-se in dreptul unei grote unde se zicea ca ar trai un preot pagan. In dorinta de a-l crestina pe acesta, Sfantul Apostol Andrei ar fi intrat in grota, mai spune legenda, dar negasind pe nimeni le-ar fi spus celor cu care calatorea: “Nemo est” (Nu este nimeni), de unde si numele de Namaiesti. A lasat insa icoana in aceasta grota, in partea de nord, aproximativ in acelasi loc in care se afla acum in biserica manastirii.

Biserica, staretia si o parte din chilii au suferit din cauza incendiilor provocate de bombele cazute in zona in timpul primului razboi mondial dar flacarile n-au atins icoana. Astazi pe peretii bisericii sapate in stanca se mai pot vedea picturi murale, neindemanatic realizate, cu figuri de sfinti sterse in pridvorul sudic. Interiorul bisericii nu este pictat. Pe pereti sunt insa atarnate icoane. In afara bisericii, langa peretele de stanca, se afla mormintele unor preoti care au slujit aici in ultimele doua secole.Manastirea Namaiesti.

 

(sursa: https://www.crestinortodox.ro)

Începuturi

 

Școala Generală nr. 1 din Satul Valea Șoșii. O parte din corpul de clădire unde au învățat să scrie elevii clasei I-a B, generația 1973-1974. 

Bucurie!

 

Cheile Bicazului

 

Cheile Bicazului, lungi de peste 5 km, sunt cele mai adânci chei din țară și impresionează prin prezența pereților verticali monumentali cu o înălțime de peste 300 m. Munții Hășmaș cuprind fosile de specii marine din perioada Cretacică, Jurasică și Triasică. În numeroasele situri paleontologice din parc se găsesc mai bine de 200 de specii diferite de fosile marine de importanță europeană (amoniți, belemiți și chiar recifi și bariere de corali).

Beție de Halloween la Bran

 

Transfăgărășan

 

Traversând pe o lungime de 151 km, pe axa nord-sud, Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din România, ce face parte parte din Carpații Meridionali, DN7C numit Transfăgărășanul este un drum național spectaculos, ce leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, construit între anii 1970 – 1974.

El începe în comuna Bascov, județul Argeș (lângă orașul Pitești) și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversând un teren montan la altitudini mari, pe o lungime de aproximativ 91 km.

Înainte de construirea barajului și a lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia Transfăgărășanul se desfășoară pe aproape 20 km, comuna Căpățâneni era legată de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia fiind construită Cabana Cumpăna) de un drum de pământ și o linie de mocăniță.

Transfăgărășanul este asfaltat, străbate 830 podețe și 27 viaducte, și ajunge în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m, aflându-se astfel pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m.

Dinspre sud, primul segment al Transfăgărășanului trece prin fața hidrocentralei Vidraru, din subteranul masivului Cetățuia, de unde, în apropierea cetății Poenari, urcă pe serpentine și viaducte, trece prin trei tunele mai scurte și ajunge pe Barajul Vidraru de 307 m care leagă Munții Pleașa și Vidraru. După baraj, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru, apoi urcă pe cursul văii râului Capra până la golul alpin, lângă Cabana Capra, după mai multe serpentine trece prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m), acesta fiind cel mai lung tunel rutier din România, cu o lungime de 887 m, o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m și un trotuar cu o lățime de 1 m, iluminat electric și ventilat natural.

Spre nord, Transfăgărășanul străbate rezervația naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru și Valea Bâlii, pe lângă lacul glaciar Bâlea, apoi coboară abrupt în serpentine, străbate căldarea glaciară cam 13 km, trece pe lângă cascada Bâlea, cea mai mare cascadă în trepte din România, de aproximativ 68 m, la altitudinea de aproximativ 1230 m, ajungând apoi la Cabana Bâlea Cascadă, la 21 km de intersecția cu DN1 (drumul european E68), în apropierea comunei Cârțișoara.

(https://muntii-fagaras.ro/transfagarasan)

Mănăstirea Prislop