21 noiembrie 2024
20 noiembrie 2024
Mănăstirea Nămăiești
Mănăstirea Nămăiești
este un schit rupestru, care se află în satul cu același nume, în comuna Valea
Mare-Pravăț din județul Argeș.
Manastirea Namaiesti - o manastire din timpul
cand crestinismul se propovaduia in taina
La cativa kilometri
nord-vest de Campulung, la o altitudine de aproape 800 de metri, se afla
manastirea Namaiesti. Situata intr-o zona de un pitoresc deosebit, o zona cu
stravechi urme istorice, manastirea Namaiesti este unul dintre cele trei
asezaminte monahale rupestre ce alcatuiesc un triunghi echilateral cu latura de
20 de km, celelalte doua fiind manastirile Cetatuia si Corbii de Piatra.
Intrarea in
manastirea Namaiesti se afla in apropierea soselei care strabate satul cu
acelasi nume, peste drum Manastirea Namaiesti de casa memoriala George
Toparceanu. Drumul ingust urca printre casele in care locuiesc maicile ce duc
aici o viata de sine. Treptele se opresc sus la biserica sapata in stanca.
Biserica manastirii
este sapata in piatra, in stanca muntelui. Documentele istorice in legatura cu
satul Namaiesti si cu manastirea Namaiesti atesteaza anii 1503-1547 in
hrisoavele domnitorilor Radu cel Mare si Mircea Ciobanul. Biserica manastirii
este considerata monument istoric din secolul al XIV-lea. Date exacte in
legatura cu intemeierea manastirii si a bisericii sapata in piatra nu se
cunosc. Insa, legendele transmise oral, din mosi stramosi, in satul Namaiesti,
pomenesc chiar de numele domnitorului Negru Voda. Tot traditia ne povesteste si
despre ctitorul anonim al bisericii: Se zice ca un cioban pastea oile prin
partea locului. Ajungand la stanca in care a fost apoi sapata biserica,
ciobanul a facut un popas la poalele muntelui, la marginea padurii, pe aceasta
piatra mare, ramanand cu oile aici peste noapte. Ciobanului i s-a aratat in vis
Maica Domnului care i-a spus: “Scoala-te, sapa sub tine si vei gasi o icoana
intr-o bisericuta de piatra. Aici vei face tu biserica in cinstea si slava
Intrarii in Biserica a Sfintei Fecioare Maria, izvor de viata si de tamaduire”.
Trezindu-se din acest vis ciobanul incepu sa sape cu ravna si dupa trei zile si
trei nopti dadu de o bisericuta de piatra, in forma de pestera, cu icoane si
odoare bisericesti. Legenda spune ca icoana visata de cioban este chiar aceea
care se afla in biserica noastra, in partea stanga si despre care se spune ca
este Icoana cu Maica Domnului la Manastirea Namaiesti facatoare de minuni.
Aceasta icoana o reprezinta pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus in brate.
Pictura a fost deteriorata de vreme. Este considerata ca una dintre cele mai
vechi icoane nu numai din tara ci si din intreaga crestinatate. Se presupune ca
a fost zugravita de catre Sfantul Apostol si Evanghelist Luca. Se mai presupune
ca biserica din grota, sapata in piatra, in stanca muntelui, unde a fost
descoperita aceasta antica icoana, dateaza din timpul cand crestinismul se
propovaduia in taina, in grote, din cauza persecutiilor, poate chiar din epoca
primilor daci crestinati.
Biserica are hramul
“Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” si “Izvorul Tamaduirii”. Se spune ca
pe aceste locuri icoana a fost adusa de Sfantul Apostol Andrei, care a
propovaduit in Dobrogea si a plecat apoi spre Dacia Superioara, oprindu-se in
dreptul unei grote unde se zicea ca ar trai un preot pagan. In dorinta de a-l
crestina pe acesta, Sfantul Apostol Andrei ar fi intrat in grota, mai spune
legenda, dar negasind pe nimeni le-ar fi spus celor cu care calatorea: “Nemo
est” (Nu este nimeni), de unde si numele de Namaiesti. A lasat insa icoana in
aceasta grota, in partea de nord, aproximativ in acelasi loc in care se afla
acum in biserica manastirii.
Biserica, staretia si
o parte din chilii au suferit din cauza incendiilor provocate de bombele cazute
in zona in timpul primului razboi mondial dar flacarile n-au atins icoana.
Astazi pe peretii bisericii sapate in stanca se mai pot vedea picturi murale,
neindemanatic realizate, cu figuri de sfinti sterse in pridvorul sudic.
Interiorul bisericii nu este pictat. Pe pereti sunt insa atarnate icoane. In
afara bisericii, langa peretele de stanca, se afla mormintele unor preoti care
au slujit aici in ultimele doua secole.Manastirea Namaiesti.
(sursa:
https://www.crestinortodox.ro)
17 noiembrie 2024
Începuturi
Școala Generală nr. 1 din Satul Valea Șoșii. O parte din corpul de clădire unde au învățat să scrie elevii clasei I-a B, generația 1973-1974.
16 noiembrie 2024
04 noiembrie 2024
Cheile Bicazului
03 noiembrie 2024
Transfăgărășan
Traversând pe o lungime
de 151 km, pe axa nord-sud, Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din
România, ce face parte parte din Carpații Meridionali, DN7C numit Transfăgărășanul este un drum național
spectaculos, ce leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, construit
între anii 1970 – 1974.
El începe în comuna
Bascov, județul Argeș (lângă orașul Pitești) și se termină la intersecția cu
drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, porțiunea
de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversând un teren montan la altitudini
mari, pe o lungime de aproximativ 91 km.
Înainte de construirea
barajului și a lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia
Transfăgărășanul se desfășoară pe aproape 20 km, comuna Căpățâneni era legată
de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia fiind
construită Cabana Cumpăna) de un drum de pământ și o linie de mocăniță.
Transfăgărășanul este
asfaltat, străbate 830 podețe și 27 viaducte, și ajunge în apropierea tunelului
de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m, aflându-se astfel pe locul al
doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina
(DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m.
Dinspre sud, primul
segment al Transfăgărășanului trece prin fața hidrocentralei Vidraru, din
subteranul masivului Cetățuia, de unde, în apropierea cetății Poenari, urcă pe
serpentine și viaducte, trece prin trei tunele mai scurte și ajunge pe Barajul
Vidraru de 307 m care leagă Munții Pleașa și Vidraru. După baraj, drumul
continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru, apoi urcă pe cursul văii
râului Capra până la golul alpin, lângă Cabana Capra, după mai multe serpentine
trece prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului
Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile
Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m), acesta fiind cel mai lung tunel
rutier din România, cu o lungime de 887 m, o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m
și un trotuar cu o lățime de 1 m, iluminat electric și ventilat natural.
Spre nord,
Transfăgărășanul străbate rezervația naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș
între Podragu - Suru și Valea Bâlii, pe lângă lacul glaciar Bâlea, apoi coboară
abrupt în serpentine, străbate căldarea glaciară cam 13 km, trece pe lângă
cascada Bâlea, cea mai mare cascadă în trepte din România, de aproximativ 68 m,
la altitudinea de aproximativ 1230 m, ajungând apoi la Cabana Bâlea
Cascadă, la 21 km de intersecția cu DN1 (drumul european E68), în apropierea
comunei Cârțișoara.
(https://muntii-fagaras.ro/transfagarasan)
02 noiembrie 2024
01 noiembrie 2024
Sfântul Cuvios Gherasim Iscu
Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim are zi cu
cinstire în ziua de 26 decembrie. Părintele Gherasim Iscu este unul dintre
martirii născuți de temnițele comuniste. Grigore Iscu, după numele său de
mirean, s-a născut în data de 21 ianuarie 1912, în satul Valea Șoșii din comuna
Poduri, județul Bacău, și a trecut la cele veșnice în ziua de 25 decembrie 1951,
în ziua când se prăznuia Nașterea Domnului, în închisoarea Târgu Ocna. Vreme de
trei ani, părintele a mărturisit și a pătimit în închisorile din Craiova, Aiud,
Canal și Târgu Ocna. Apropiindu-se de nașterea întru viața cea veșnică, părintele
Gherasim Iscu ne-a lăsat un cuvânt cu valoare de testament, zicând: "Iubiți
pe cei ce vă prigonesc."