Traversând pe o lungime
de 151 km, pe axa nord-sud, Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din
România, ce face parte parte din Carpații Meridionali, DN7C numit Transfăgărășanul este un drum național
spectaculos, ce leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, construit
între anii 1970 – 1974.
El începe în comuna
Bascov, județul Argeș (lângă orașul Pitești) și se termină la intersecția cu
drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, porțiunea
de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversând un teren montan la altitudini
mari, pe o lungime de aproximativ 91 km.
Înainte de construirea
barajului și a lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia
Transfăgărășanul se desfășoară pe aproape 20 km, comuna Căpățâneni era legată
de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia fiind
construită Cabana Cumpăna) de un drum de pământ și o linie de mocăniță.
Transfăgărășanul este
asfaltat, străbate 830 podețe și 27 viaducte, și ajunge în apropierea tunelului
de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m, aflându-se astfel pe locul al
doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina
(DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m.
Dinspre sud, primul
segment al Transfăgărășanului trece prin fața hidrocentralei Vidraru, din
subteranul masivului Cetățuia, de unde, în apropierea cetății Poenari, urcă pe
serpentine și viaducte, trece prin trei tunele mai scurte și ajunge pe Barajul
Vidraru de 307 m care leagă Munții Pleașa și Vidraru. După baraj, drumul
continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru, apoi urcă pe cursul văii
râului Capra până la golul alpin, lângă Cabana Capra, după mai multe serpentine
trece prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului
Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile
Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m), acesta fiind cel mai lung tunel
rutier din România, cu o lungime de 887 m, o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m
și un trotuar cu o lățime de 1 m, iluminat electric și ventilat natural.
Spre nord,
Transfăgărășanul străbate rezervația naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș
între Podragu - Suru și Valea Bâlii, pe lângă lacul glaciar Bâlea, apoi coboară
abrupt în serpentine, străbate căldarea glaciară cam 13 km, trece pe lângă
cascada Bâlea, cea mai mare cascadă în trepte din România, de aproximativ 68 m,
la altitudinea de aproximativ 1230 m, ajungând apoi la Cabana Bâlea
Cascadă, la 21 km de intersecția cu DN1 (drumul european E68), în apropierea
comunei Cârțișoara.
(https://muntii-fagaras.ro/transfagarasan)
Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim are zi cu
cinstire în ziua de 26 decembrie. Părintele Gherasim Iscu este unul dintre
martirii născuți de temnițele comuniste. Grigore Iscu, după numele său de
mirean, s-a născut în data de 21 ianuarie 1912, în satul Valea Șoșii din comuna
Poduri, județul Bacău, și a trecut la cele veșnice în ziua de 25 decembrie 1951,
în ziua când se prăznuia Nașterea Domnului, în închisoarea Târgu Ocna. Vreme de
trei ani, părintele a mărturisit și a pătimit în închisorile din Craiova, Aiud,
Canal și Târgu Ocna. Apropiindu-se de nașterea întru viața cea veșnică, părintele
Gherasim Iscu ne-a lăsat un cuvânt cu valoare de testament, zicând: "Iubiți
pe cei ce vă prigonesc."
